Bruce Springsteen despre „Born to Run”: „am mers la extreme”

single-ul „Born to Run” a ieșit cu mult înainte de album.
Da, când a apărut Born to Run, am avut un lucru neobișnuit ca single-ul să fie lansat cu șase luni înainte de lansarea albumului. Ne-a luat atât de mult timp cu discul, încât am dat melodia posturilor de radio crezând că vom fi aproape gata, dar nu asta s-a întâmplat. Așa că a trecut mult timp înainte ca albumul să iasă și s-au întâmplat câteva lucruri bune. Una este că piesa în sine a primit destul de un pic de joc de radio, și nu a fost un buzz mare pe ea. Cred că ceea ce a făcut ca albumul să aibă un buzz pe el a fost faptul că „Born to Run”, the cut, a fost jucat de ceva timp pe posturile de radio FM. Și celălalt lucru bun care s-a întâmplat a fost că era un tip pe nume Irwin Segelstein care a venit să conducă compania. Irwin a venit de la Departamentul de televiziune pentru a prelua casa de discuri și a avut un fiu care mergea la școală la un colegiu…

Brown, cred.
Da. Așa că a venit și a văzut spectacolul, iar a doua zi am fost lambasting casa de discuri în ziarul școlii, cu un reporter școală, și cred că fiul a mers acasă la Tatăl și a spus, „Hei, ce zici de tipii ăștia?”Apoi Irwin Segelstein ne-a sunat și s-a întâlnit cu noi și ne-a spus: „Gee, hai să îngropăm securea războiului.”Dar am fost pe gazon foarte șubred tot timpul și nu știam ce se va întâmpla. Nu am fost considerați un succes în acel moment și, prin urmare, Born to Run a fost destul de critic — speram să atragem atenția și să facem o adâncitură, așa că da, cred că Steve are dreptate. Pe de altă parte, vreau să spun, nu știu dacă ne — ar fi terminat-pentru că ce naiba altceva am fi de gând să facem ? Există și acel element. Și în noaptea în care băieții de la casa de discuri au ieșit din spectacol, I-am spus trupei: „uite, s-ar putea să creadă că vom pleca, cu excepția faptului că nu avem unde să mergem.”

este o discuție destul de încurajatoare.
am spus, ” nu vă faceți griji băieți — nu avem unde să mergem. Nu plecăm. Vom continua.”Și spectacolele live au primit un răspuns excelent din partea publicului și nu a existat nicio întoarcere la slujba ta de zi. Nimeni nu avea slujbe zilnice și erau prost pregătiți pentru așa ceva. Știam că oriunde am fi, acolo vom fi.

„o parte din ceea ce a făcut discul bun este că am mers la extreme pentru a-l structura și compune și a-l reda în această manieră foarte detaliată și nebună.”

când ați auzit o versiune stăpânită a albumului, l-ați urât și l-ați aruncat într-o piscină. Ai spus că adevărul este că ți-a fost frică. De ce ți-a fost frică?
am avut întotdeauna o atitudine ambivalentă față de … De ce mi-a fost frică? Schimbare, nu știu . De asemenea, a fost un moment în care muzica ta a fost totalitatea identității tale, și astfel ai fost atât de prins și atât de investit în ea. O parte din ceea ce a făcut discul bun este că am mers la extreme pentru a-l structura și compune și a-l reda în această manieră foarte detaliată și nebună. Nu l-am ascultat de vreo 20 de ani și l-am ascultat recent pentru că l-am remasterizat și am spus: „Uau.”A rezistat foarte bine, pentru că a fost doar structurat și construit ca un tanc. A fost indestructibil, și asta a venit dintr-o cantitate enormă de timp pe care am pus-o, o cantitate nesănătoasă de obsesiv-compulsivitate. Deci, o parte din ea a fost, mi-a fost frică de a elibera discul și doar spunând, „Ei bine, acest lucru este cine sunt,” pentru toate motivele evidente că oamenii se tem de expunere și punerea ei înșiși acolo: Asta sunt, Asta e tot ce știu, asta e tot ce pot, Asta e tot ce pot face acum.

ai pierdut, de asemenea, perspectiva asupra ei în acel moment.
mi-am pierdut capacitatea de a o auzi clar, cu siguranță spre sfârșitul producției. După perioada lungă de timp pe care am petrecut-o, am putut auzi doar ce era în neregulă cu ea sau ceea ce credeam că este slab cu ea. Și, de asemenea, modul în care l-am ascultat pe maestru a fost, ne-am dus în centrul orașului în Richmond, Virginia la priza stereo locală și l-am întrebat pe tip dacă putem cânta ceva pe un stereo din magazin. Tipul a făcut un mare tam-tam și în cele din urmă ne-a trimis în spatele magazinului și l-am pus pe un player de discuri care era pe raft. Apoi am stat acolo în mijlocul magazinului ascultând totul, încercând să judecăm ce am crezut despre el. A fost doar într-adevăr eu nu doresc să-l lase să plece și nu doresc să recunosc că a fost cel mai bun pe care am putut face și că am fost terminat. Să acceptăm că soarta noastră se va baza pe orice ar fi fost, la bine și la rău. Era o mare responsabilitate la vremea respectivă și puneam tot ce aveam pe ceea ce făcusem. Deci a fost doar traumatizant. Și ești tânăr, 24 sau 25, și nu ai stabilitatea sau istoria pentru a o putea pune în orice fel de perspectivă. A fost doar tot ceea ce există și tot ceea ce nu a fost să fie. nu vor mai fi înregistrări după această înregistrare. Am fost cu toții merge pe o stâncă a doua zi, în ceea ce privește abordarea mea să-l. A fost doar, ” asta a fost.”

” nu vor mai fi înregistrări după această înregistrare. Am fost cu toții merge pe o stâncă a doua zi, în ceea ce privește abordarea mea să-l.”

aveai 24 sau 25 de ani – încă tânăr — când ai scris: „ești speriat și te gândești că poate nu mai ești atât de tânăr.”Despre ce a fost vorba?
cântecele au fost scrise imediat după Războiul din Vietnam și uitați, toată lumea a simțit așa atunci. Nu conta câți ani aveai, toată lumea a experimentat o schimbare radicală a imaginii pe care o aveau despre țara lor și despre ei înșiși. Voiai să fii un alt tip de American decât generația care te-a precedat imediat. Un tip radical diferit, așa că acea linie doar recunoștea acest fapt. Mulți dintre eroii mei au influențat acest album. Dar mi-am dat seama că nu eram ei. Eram altcineva; nu eram ei. Am îmbrățișat ceea ce ne-a făcut singulari, individuali. Nu a fost doar un amestec de stiluri anterioare. Erau o mulțime de lucruri pe care le iubeam din muzica pe care o iubeam, dar mai era și altceva — și că altceva era un sentiment de groază și incertitudine cu privire la viitor și cine erai, unde mergeai, unde mergea întreaga țară. Asta și-a găsit drumul în înregistrare.

stilul liric al pieselor de pian ale albumului – „Thunder Road”, „Backstreets” – a devenit o mare parte din ceea ce oamenii cred că este sunetul tău. De unde a apărut asta? Care au fost pietrele de atingere muzicale pentru tine acolo?
faptul că aceste lucruri au avut aceste introduceri elaborate și piese melodice și o varietate de mișcări, puteți urmări că înapoi la modul în care înregistrările Roy Orbison au fost compuse. Dar, de asemenea, a fost doar ceva ce mi-a plăcut. Aveam un mic pian eolian vechi așezat în fața sufrageriei mele și știam că eram interesat să scriu la pian la acea vreme, parțial pentru că eram interesat de acele mișcări tematice. Presupun că atunci când o faci corect, o introducere bună și un outro bun face ca piesa să se simtă ca și cum ar ieși din ceva și apoi să evolueze în ceva. Ca și cum ar face parte dintr-un fel de continuitate, și a fost, de asemenea, dramatic și a fost menit să înființeze piesa. Cred că cineva m-a întrebat despre asta în micul film pe care l-am făcut și am spus că o parte din idee era să facem să se simtă că se va întâmpla ceva de bun augur. Și tocmai a stabilit scena. Există ceva despre melodia Thunder Road care sugerează doar „noua zi”, sugerează dimineața, sugerează că se deschide ceva. De aceea, piesa a ajuns prima pe disc, în loc de „Born to Run” — ceea ce ar fi avut sens, pentru a pune „Born to Run” pe primul loc pe album. Și încă o punem pe partea de sus a celei de-a doua părți. Dar „Thunder Road” a fost atât de evident o deschidere, datorită introducerii sale. Și aceste lucruri evoluează. Cred că există doar opt melodii pe Born To Run — nu cred că durează mai mult de 35 de minute. Dar, pe măsură ce vă deplasați în ea, în cazul în care fiecare melodie vine în secvența are o mulțime de sens — deși nu ne-am gândit la asta; am fost merge pe instinct la momentul respectiv.

„am vrut să fac cel mai mare disc rock pe care l-am auzit vreodată, și am vrut să sune enorm și am vrut să te apuce de gât și să insiste să faci acea plimbare, să insiști să fii atent, nu doar la muzică, ci doar la viață, să te simți viu, să fii viu.”

înainte de a înregistra o notă a piesei „Born to Run”, ce imagine a lucrului ai avut în minte?
doar, antrenant, orgasmic . Îmi amintesc când mi-a venit riff-ul în cap. Ascultasem discul „Because They’ re Young ” de Duane Eddy și ascultasem destul de mult Duane Eddy pentru că îmi plăcea sunetul de chitară în acest moment. Dar a fost unul dintre acele lucruri pe care nu le pot urmări complet. Adică, am avut aceste ambiții enorme. Am vrut să fac cel mai mare disc rock pe care l-am auzit vreodată, și am vrut să sune enorm și am vrut să te apuce de gât și să insiste să faci acea plimbare, să insiști să fii atent, nu doar la muzică, ci doar la viață, să te simți viu, să fii viu. Asta a fost un fel de ceea ce a cerut cântecul, și a fost de a lua un pas în necunoscut. Și asta e marea diferență, să zicem, între” născut pentru a alerga „și” Născut în S. U. A. „” născut în S. U. A. ” a fost, evident, despre a sta undeva. „Born to Run” nu a fost; a fost vorba despre căutarea acelui loc. A fost un moment în care eram tânăr și asta făceam. Eram foarte neatins și aveai o hartă aspră și erai pe cale să pornești în căutarea frontierei tale — personal și emoțional — și totul era foarte, foarte larg deschis. Și așa s-a simțit înregistrarea, larg deschisă, plină de posibilități, plină de frică, știi, dar asta e viața .

când cânți „Born to Run” acum în concert, oamenii care sunt așezați — care nu aleargă nicăieri — devin la fel de entuziasmați ca niciodată și cântă de parcă ar fi încă imnul lor. Și nici tu nu mai alergi. Deci, ce înseamnă cântecul acum, care este diferit de ceea ce însemna atunci?
cred că acele emoții și acele dorințe — și a fost un record de dor enorm, dor extraordinar — care nu te lasă niciodată. Ești mort când asta te lasă. Este vorba doar despre: „Hei, vei face acel pas în ziua următoare și nimeni nu știe ce aduce mâine.”Nimeni nu poate ști asta. Și astfel cântecul continuă să vorbească acelei părți din voi — transcende vârsta voastră și continuă să vorbească acelei părți din voi care este atât de entuziasmată, cât și de speriată de ceea ce aduce ziua de mâine. Va face întotdeauna asta, așa a fost construit.

„Meeting Across the River”, pentru mine, a prezis Nebraska și o mulțime de alte cântece de poveste dezbrăcate. Care a fost originea acestui lucru?
am avut acel mic riff de pian și nu sunt sigur de unde a venit versurile. Nu știu, a fost ceva North Jersey în ea; nu pot explica destul de … nu a fost că New York–New Jersey, mare de timp/mici de timp lucru, știi? E amuzant, pentru că pe atunci, când locuiai în New Jersey, puteai fi la un milion de mile de New York și totuși era mereu acolo. Până atunci, Cred că am fost numărate afară, și, probabil, a avut ceva de-a face cu asta, un sentiment am avut despre mine Poate, că ai fost subestimat. Cei mai mulți dintre cei care intră în afacerea mea au avut experiența de cineva numărându-le, sau de a fi subestimat, de cineva judeca viața ta ca fiind fără mare valoare. Așa că cântecul a ieșit din, ” Hei, tipul ăla e un fel de jucător mic de timp, dar el are încă obiectivele sale stabilite pe ceea ce este peste acel râu.”Cred că de acolo au venit emoțiile.

când te uiți la filmările recent lansate ale concertului tău Hammersmith Odeon, ce te lovește?
cred că principalul lucru care m-a surprins a fost că tocmai am avut un setlist uimitor. „Born to Run” a apărut în mijlocul setului! A fost ca noul tău cântec. Și îmi amintesc că a fost greu de jucat pentru că a fost o producție de studio și nu am simțit niciodată că am avut o versiune suficient de puternică pentru a fi mai aproape pentru primul an sau doi. Este interesant cât de bună a fost trupa — este o trupă relativ nouă pe care o vedeți, într-adevăr. Steven tocmai a ajuns în trupa; Max și Roy au fost noi membri ai trupei — acesta a fost primul lor turneu și primul lor disc. Și dacă te uiți la versiunea trupei înainte de asta, asta e o trupă foarte diferită, asta e o adevărată trupă de carnaval. Deci trupa era nouă și tocmai se transformase în ceea ce avea să fie forma ei definitorie. Așa că a fost distractiv să văd asta când a ieșit din cutie. Am fost foarte buni. Am fost foarte buni.